Bucuria Vieții!

De multă vreme încerc să-mi găsesc timp pentru a așterne într-un text o bucurie pe care am trăit-o recent, și anume de a vedea un ”puști”, care inițial mama nu-i acorda șansă la viață. Despre ce este vorba? La programul de spovedanie al bisericii noastre am cunoscut o doamnă tânără, dintr-o zonă rurală, oarecum dezorientată și foarte tristă, datorită faptului că a rămas însărcinată, cu un prieten din copilărie, ea căsătorită fiind, mamă a doi copii, dar cu soțul plecat, la muncă, în străinătate. Sunt convins de faptul că, Dumnezeu a adus-o în biserică pentru a cere un ultim sfat de la un preot. Cum nu putea să o facă la preotul din localitatea sa, din cauza rușinii a ajuns la biserica spitalului, după ce cred că a vizitat și cabinetul de planificare familială sau al ginecologiei, pentru a efectua un avort. Au fost discuții constante și chiar insistente, de ambele părți, pe parcursul a mai multor zile în care i-am explicat faptul că, acel copil care-l poartă în pântece este rodul dragostei dintre ea și soț și nu trebuie să facă un gest criminal pentru o greșeală, pe care a făcut-o în viața ei. A plecat plângând în hohote! ”…. ce o să spună soțul când va reveni acasă și cum o să o mai privească în ochi?”. Și eu am rămas mâhnit și îngândurat la faptul că, parcă  nu reușisem să o determin să renunțe la idee. Eram convins totuși că, Dumnezeu, ca un Doctor al sufletelor și al trupurilor noastre, se va ocupa de ea. Nu am mai aflat nimic de ea, deși aveam câteva detalii; cu discreție pastorală am încercat să obțin câteva informații despre dumneaei, dar fără succes. Parcă intrase în pământ! Timpul a trecut și aproape că uitasem de acest caz. Însă după cinci ani m-am pomenit, în Sfânta Biserică, cu această minunată mamă, alături de soțul ei și de cei trei copii. Inițial nu am mai recunoscut-o , însă la Taina Spovedaniei mi-a reamintit episodul vieții ei. A prezentat copilul, care împrumutaseră trăsăturile părinților, ceilalți doi copii și soțul. A mulțumit Lui Dumnezeu pentru că i-a luminat mintea într-un moment de derută și a mărturisit că, acum este mult mai atașată de Dumnezeu și de Sfânta Biserică. Acest episod mi-a dovedit că Dumnezeu iubește curajul oamenilor și îi binecuvintează în viața lor. Deloc întâmplător am scris aceste rânduri, în acest timp, când vorbim despre Vestea cea Bună pe care Dumnezeu o face oamenilor, dar și de manifestările care fac referire la promovarea vieții. Și în orașul nostru s-au organizat astfel de activități drept pentru care, îi felicităm pe organizatori și participanți, pentru modul în care au mărturisit responsabilitatea față de viață, în aceste timpuri de reală încercare pentru fiecare dintre noi.                                   

Vă dorim să aveți, în această perioadă de post, un urcuș duhovnicesc cu mult folos!

           Preot misionar de caritate

                  Gigi-Daniel Ioan