Slujba a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, în prezența a numeroși preoți, precum și a credincioșilor. După slujba de resfințire, a urmat Sfânta Liturghie oficiată pe un podium special amenajat în incinta bisericii.
În cuvântul de învățătură adresat celor prezenți, Părintele Mitropolit Teofan a subliniat importanța sărbătorii de astăzi, cea a Zămislirii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, dar și de ce Biserica rânduiește să se sărbătorească zămislirea: „Sărbătorim Zămislirea Maicii Domnului din Sfinții Ioachim și Ana. Iată, prăznuim astăzi Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul din părinții săi Zaharia, preotul, și Elisabeta, precum în ziua de Buna Vestire prăznuim coborârea lui Dumnezeu, zămislirea Sa după trup, prin puterea Duhului Sfânt, fără sămânță bărbătească, din trupul cel preacurat al Sfintei Născătoarei de Dumnezeu. Această chemare a Bisericii făcută credincioșilor să gândească nu doar la nașterea cuiva, ci și la zămislirea cuiva are o semnificație deosebită, iubiți credincioși, pentru că în adevăr pruncul nu se naște când iese din pântecele mamei sale, ci pruncul ia naștere, ia ființă, în momentul zămislirii, în taina iubirii dintre bărbat și femeie, căsătoriți cu binecuvântarea Bisericii. Și Biserica, prin sărbătoarea de astăzi sau prin sărbătoarea Zămislirii Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, dorește să așeze la inima creștinilor cât de importantă este zămislirea unui prunc, cât de importantă este nașterea unui prunc, creșterea lui cu frică de Dumnezeu și rușine de oameni. (…) Așadar, Taina Zămislirii unui prunc este cinstită de Biserică pentru că mare este Taina Nunții. Apoi pentru a mărturisi marele adevăr că nimic nu este mai important în viața unei familii decât nașterea și zămislirea de prunci. Și, în al treilea rând, faptul că pruncul este prunc în toată integralitatea sa, cu trup, cu suflet, cu inimă, cu minte, cu toate membrele sale; chiar dacă nu se văd, ele sunt acolo din prima clipă a conceperii pruncului. De aceea, Biserica nu poate niciodată și în nicio situație să admită lepădarea pruncului, drama avortului.”
Biserica din satul Poiana, comuna Vorona, a fost zidită după anul 1840 de către Rafael, Stareţul Mănăstirii Vorona, iar sfinţirea ei a avut loc la data de 17 noiembrie 1847, după cum reiese dintr-o notiţă cu litere chirilice, de pe un Minei al lunii noiembrie. În ultimii ani la biserică s-au efectuat importante lucrări de restaurare și amenajare, atât la interior, cât și la exterior.
În semn de apreciere pentru osteneala depusă, precum și pentru întreaga activitate desfășurată în parohie, Preotul Andrei Bucşă a primit distincția de iconom-stavrofor, purtător de cruce, iar cei care au sprijint lucrările efectuate la biserică au primit distincții de vrednicie.
