...ceea ce numim noi firesc sau normal nu este firea cea voită şi creată de Dumnezeu, ci firea noastră păcătoasă care amestecă răul cu binele, bunătatea cu răutatea şi care aşteaptă imediat răsplată pentru fapta cea bună.
Evanghelia care se va citi mâine în Duminica a 19a după Rusalii face referire la iubirea vrăjmașilor noștri, care fără îndoială îi avem cu îndestulare.
Când Mântuitorul ne spune să îi iubim pe vrăjmaşii noştri, ne cere un lucru greu de realizat, deoarece noi socotim că este normal să răspundem la iubire cu iubire, la bine cu bine şi să împrumutăm pe cei care ne împrumută sau de la care nădăjduim să luăm înapoi ceea ce am împrumutat, dar nu ni se pare normal sau firesc să facem bine celor care ne fac rău.
Prin aceasta constatăm că, de fapt, ceea ce numim noi firesc sau normal nu este firea cea voită şi creată de Dumnezeu, ci firea noastră păcătoasă care amestecă răul cu binele, bunătatea cu răutatea şi care aşteaptă imediat răsplată pentru fapta cea bună.
Înţelegem, aşadar, că iubirea de vrăjmaşi pe care o cere Mântuitorul Iisus Hristos nu se poate realiza uşor, doar printr-un act de voinţă, ci prin efort duhovnicesc, prin dobândirea iubirii milostive a lui Dumnezeu în viaţa noastră.
Iubirea noastră egoistă este, în general, posesivă sau calculată. Iubim dacă suntem iubiţi, facem bine dacă ni se face bine, ajutăm dacă suntem ajutaţi. Această iubire oarecum mercantilă, comercială, calculată, matematică, juridică este o iubire de servicii reciproce.
Întrebarea care se pune este: Ne dorim noi să trecem peste răul făcut de un coleg, o rudă, un vecin sau un prieten?
Cum reușim ne va învăța Sfânta Biserică prin participarea noastre la viață ei.
Slujba Sfintei Liturghii va începe în jurul orei 9 30 la care vă așteptăm să participați.
Cu prețuire,
pr. Gigi-Daniel Ioan
(tel.0745301245)
